Chinchilla, o specie introdusă recent în Republica Moldova în sectorul creșterii animalelor de blană, este tot mai apreciată datorită blănii sale deosebit de fine și pentru faptul că se hrănește exclusiv cu nutrețuri vegetale. Aceasta specie este recunoscută pentru rezistența sa, cerințele minime și adaptabilitatea atât la mediul rural, cât și urban. Datorită comportamentului blând și a aspectului plăcut, chinchilla este apreciată atât în scopuri comerciale, cât și ca animal de companie, fiind ideală pentru creșterea în apartamente, neavând mirosuri neplăcute și necesitând spații restrânse.
În Republica Moldova, industria chinchillei a cunoscut o creștere semnificativă, susținută de cererea pentru blană de înaltă calitate și de interesul crescând pentru animalele de companie exotice. Investiția într-o fermă de chinchille reprezintă o afacere promițătoare, cu o recuperare rapidă a capitalului, adesea în primul an de activitate, datorită ratei ridicate de profit. Această industrie oferă o oportunitate economică viabilă, sprijinită de cerințele pieței locale și internaționale, contribuind la dezvoltarea sectorului agricol și la diversificarea economiei moldovenești.
Prezentare Generală a Chinchillei
Chinchilla este un mamifer din familia rozătoarelor, originar din regiunile muntoase din America de Sud, inclusiv din Argentina, Bolivia și Chile. Aceasta trăiește la altitudini de până la 3000 m, în condiții extreme de temperatură și umiditate scăzută, ceea ce îi permite să reziste perioade lungi fără apă. Fiind un animal erbivor, chinchilla se hrănește în sălbăticie cu ierburi, semințe, rădăcini și frunze.
Clasificarea taxonomică a chinchillei este următoarea:
- Clasa: Mammalia
- Subclasa: Theria
- Grupa: Eutheria
- Ordinul: Rodentia
- Subordinul: Hystricomorpha
- Familia: Chinchillidae
- Genul: Chinchilla
Istoria Creșterii în Captivitate
Primele baze ale creșterii chinchillei în captivitate au fost puse de Mathias Ferrel Chapman, un inginer american din exploatările miniere ale Anzilor. Fascinat de acest animal, Chapman a obținut permisiunea de a aduce în SUA un grup de 11 chinchille, punând bazele primei ferme de chinchille din California. Ulterior, chinchilla a ajuns în Europa datorită unui comerciant german de blănuri care a introdus specia pe continentul european, stabilind o bază genetică ce a permis răspândirea chinchillei în întreaga regiune.
Caracteristici și Valoare Economică
Chinchilla este cunoscută pentru blana sa densă și fină, fiecare fir de păr fiind de aproximativ 200 de ori mai subțire decât un fir de păr uman, ceea ce îi conferă o textură unică și prețioasă. Aceasta nu formează „cărări” atunci când se trece mâna prin blană, datorită densității sale excepționale.
În Republica Moldova, chinchilla este apreciată atât pentru blana sa, cât și pentru potențialul economic oferit prin creșterea în captivitate. Afacerea cu chinchille oferă perspective de profit prin vânzarea blănii de calitate superioară, utilizată în industria modei, și prin valorificarea cărnii în hrana altor animale de blană valoroase.
Chinchilla este un animal nocturn, blând și adaptabil, ușor de crescut în captivitate și nepretențios în îngrijire. Este docilă și nu devine agresivă, fiind un animal de companie plăcut. Totuși, atunci când este stresată, chinchilla poate elibera un miros de migdale și își poate pierde din blană, care se reface greu, afectând calitatea sa comercială. De aceea, manipularea acestui animal necesită o abordare blândă și precaută.
Numele de chinchilla provine de la tribul de indieni „Chincha” din America de Sud, întâlnit de conchistadorii spanioli în secolul al VI-lea. Acest animal elegant și adaptabil este astfel considerat o bijuterie a faunei sud-americane, continuând să fascineze crescătorii și publicul larg deopotrivă.
Aspect și Comportament al Chinchillei
Ca aspect, chinchilla seamănă cu o combinație între veveriță și iepure. Greutatea la maturitate variază între 400 și 600 grame, iar lungimea corpului ajunge la 28-30 cm, femelele fiind ușor mai mari decât masculii. Are un cap mic, bot ușor ascuțit, ochi mari și negri, iar urechile, de aproximativ 6 cm lungime, sunt acoperite cu blană fină. Coada este lungă și arcuită, iar membrele anterioare sunt mici, cu cinci degete, ideale pentru a manipula hrana. Membrele posterioare sunt mai lungi și au patru degete, permitându-i chinchillei să stea în poziții verticale.
Blana este de o finețe și densitate excepționale, fiind considerată cel mai prețios aspect al acestui animal. Firul de păr are un diametru de aproximativ 200 de ori mai mic decât firul de păr uman, iar fiecare por poate conține între 70 și 120 de fire, cu o lungime de până la 2,5 cm. Acestă densitate extremă face blana chinchillei deosebit de apreciată și valoroasă.
Deși chinchilla provine din sălbăticie, creșterea în captivitate a transformat-o într-un animal blând și sociabil. Este un animal rezistent și are capacitatea de a ascunde simptomele anumitor afecțiuni. Chinchilla mușcă rareori, doar atunci când se simte amenințată, și nu este predispusă să evadeze. Este extrem de curioasă și are obiceiul de a roade obiectele din jurul său. Fiind un animal deosebit de curat, chinchilla se „scaldă” zilnic într-un nisip special, care îi ajută să-și păstreze blana în condiții optime.
Prin natura sa rezistentă și blândă, chinchilla este o alegere populară atât pentru industria blănurilor, cât și ca animal de companie, fiind relativ ușor de îngrijit și deosebit de prietenoasă cu oamenii
Principalele Regiuni Corporale la Chinchilla
- Regiunea capului – include capul, botul și urechile.
- Regiunea gâtului – zona dintre cap și piept.
- Regiunea pieptului – partea din față a corpului, în zona toracelui.
- Regiunea spinării – partea superioară a spatelui.
- Regiunea crupei – partea din spate a corpului.
- Regiunea flancului – lateralele corpului.
- Regiunea abdomenului – partea inferioară a corpului.
- Codală – coada lungă și arcuită a chinchillei.
Tipuri și Culori
Există două tipuri de chinchille recunoscute, dintre care cel mai comun în crescătorii este:
- Chinchilla Laniger – Acesta este tipul cel mai des întâlnit în crescătorii. Blana sa este gri deschis, cu o nuanță argintie pe spate și alb murdar pe abdomen. Culoarea blănii este dată de structura în trei zone a firului de păr: cenușiu deschis la bază, alb-gălbui la mijloc și negru la vârf. Această combinație creează aspectul specific, fin și elegant al blănii de chinchilla Laniger.
- Chinchilla Brevicaudata
Chinchilla Brevicaudata este puțin mai mare în dimensiuni decât Chinchilla Laniger și prezintă o colorație distinctivă, predominată de un ton gri-albăstrui pe spate. Aceasta nuanță este rezultatul combinației celor trei secțiuni ale firului de păr: gri-albăstrui la bază, gri-gălbui la mijloc și albăstrui închis la vârf. Datorită acestei colorații neuniforme, Chinchilla Brevicaudata este mai puțin răspândită în crescătorii, fiind considerată mai rară și mai dificil de întreținut pentru obținerea unei blăni uniforme.
Varietăți Coloristice ale Blănii de Chinchilla
Datorită selecțiilor și practicilor de creștere din crescătoriile moderne, chinchilla a dezvoltat o gamă variată de culori ale blănii, care sunt foarte apreciate în industrie. Iată câteva dintre cele mai comune varietăți coloristice ale blănii de chinchilla:
- A. Dark Ebony
- B. Light Ebony
- C. Light Beige
- D. Medium Beige
- E. Dark Beige
- F. Medium Touch of Velvet
- G. Dark Touch of Velvet
- H. White
- I. Silver
- J. Medium Standard
- K. Dark Standard
- L. X-Dark Standard
- M. XX-Dark Standard
- N. Light Black Velvet
- O. Medium Black Velvet
- P. Dark Black Velvet
Aceste varietăți au fost dezvoltate prin selecții riguroase și oferă o gamă de nuanțe și texturi ce răspund cerințelor diversificate ale pieței de blănuri și ale pasionaților de chinchille ca animale de companie.
Blana Chinchillei
Blana chinchillei este extrem de valoroasă, iar costul ei poate ajunge până la 10.000 de euro pentru produse de calitate superioară. Fiecare centimetru pătrat de blană este considerat prețios datorită fineței și densității sale. Maturitatea blănii este atinsă în jurul vârstei de 8-9 luni și poate fi clasată în trei stadii principale:
- Blana de pui – caracterizată prin fire rare și în creștere.
- Blana tânără – apare la aproximativ 5 luni după naștere, când firele de păr au ajuns la lungimea matură.
- Blana matură – firele de păr au o lungime uniformă, iar pielea animalului devine albă, indicând că blana este la maximul calității sale.
După stadiul de maturitate, firele pot începe să cadă, iar pielea își schimbă culoarea de la alb spre un albastru deschis, ceea ce indică intrarea în stadiul de supra-maturitate. După acest stadiu, începe un nou ciclu de creștere a blănii, care durează aproximativ 4 luni.
Structura și Culoarea Blănii
Blana începe să se dezvolte în perioada intrauterină, astfel încât puiul se naște deja cu blană. Aceasta este formată din două tipuri de fire: puf și păr de direcție. De obicei, puful prezintă o structură în trei culori distincte, de la vârf spre rădăcină:
Albastru sau negru la vârf,
Alb sau albastru pal în zona mediană,
Albastru la bază.
Orice variație față de aceste culori standard este considerată un defect, iar animalele care prezintă astfel de variații nu sunt păstrate pentru reproducere, ci sunt sacrificate.
Zonele Coloristice ale Pufului
Puful chinchillei se dezvoltă pe părțile laterale ale corpului și pe
spate, iar culoarea sa este structurată în trei zone:
Voalul – stratul exterior al blănii,
Banda – zona mediană a culorii,
Subculoarea – culoarea de la rădăcină.
Pe abdomen, puful prezintă o coloristică specifică, cu rădăcina albastru închis și vârful alb. Părul de direcție, mai lung și mai gros decât puful, completează textura unică a blănii de chinchilla.
Pentru a evalua calitatea blănii de chinchilla, crescătorii iau în considerare o serie de factori specifici, fiecare având un impact direct asupra valorii comerciale a acesteia. Iată principalii indicatori de calitate și defectele care pot afecta blana:
Dimensiunea blănii influențează valoarea comercială, iar aceasta atinge dimensiunea optimă la maturitatea animalului. Exemplarele cu trunchi cilindric, umeri largi și gât scurt și gros sunt preferate pentru blana de calitate
Luciul este determinat de structura stratului solzos și de secreția glandelor sebacee. În sezonul rece, blana are un luciu mai pronunțat, deoarece scăderea temperaturii favorizează această caracteristică.
Textura este dată de starea firelor de păr, care ar trebui să fie fine, elastice și dense. Dacă blana este aspră și lipsită de elasticitate, având un aspect de „cânepă”, aceasta este considerată defectă. Existența unor astfel de exemplare poate reprezenta un risc pentru restul comunității și necesită îndepărtarea lor.
Culoarea blănii este esențială pentru stabilirea valorii comerciale. Chinchillele standard prezintă o varietate de nuanțe, de la tentă pală la aproape neagră. Cele cinci niveluri de culoare sunt:
- Întunecată
- Mediu-întunecată
- Medie
- Mediu-deschisă
- Deschisă
Elasticitatea este reflectată de capacitatea firelor de păr de a reveni la forma inițială după ce sunt mângâiate. O blană elastică revine imediat la forma inițială și este considerată de calitate superioară.
Finețea blănii se măsoară în microni și reflectă rezistența firelor la atingere. Puful are o grosime între 2 și 6 microni, iar părul de direcție între 10 și 16 microni. Cu cât firele sunt mai fine, cu atât calitatea blănii este mai bună.
Densitatea este apreciată prin pipăit sau vizual. O densitate mare conferă blănii o culoare mai închisă. Dacă „suflăm” peste blană și vedem puțin din pielea animalului, densitatea este considerată ridicată.
Concluzie. Calitatea blănii este mai bună la animalele mature, deoarece blana puilor sau tineretului juvenil este considerată inferioară. Caracteristicile calitative ale blănii se transmit genetic, astfel că doar exemplarele care îndeplinesc standardele de calitate sunt selectate pentru reproducere. Blana este influențată și de sezon, cele mai bune blănuri fiind obținute iarna, în timp ce primăvara calitatea scade.
Defecte ale Blănii de Chinchilla
Blana chinchillei poate prezenta și defecte care îi reduc valoarea comercială, acestea fiind cauzate de îngrijire necorespunzătoare, condiții de mediu sau carențe alimentare:
Blană ciupită – datorată cuștilor deteriorate sau agățării în fire de sârmă sau cuie.
Decolorare – apare la expunerea prelungită la soare.
Mușcături – rezultate din conflictele dintre chinchille, mai ales în timpul împerecherii.
Căderea părului – cauzată de deficiențe nutriționale sau de condiții necorespunzătoare de sacrificare și depozitare.
Împâslirea părului – caracterizată prin încurcarea firelor, reducerea rezistenței și scăderea densității pufului. Apare din cauza unei alimentații sau îngrijiri neadecvate. Aceste exemplare nu sunt folosite pentru reproducere.
Păr lipit – provocat de murdărie, secreții sau contactul cu fecale și urină. Este un semn al igienei inadecvate a cuștilor și îngrijirii deficitare.
Respectarea acestor standarde de calitate și eliminarea factorilor care pot duce la defecte contribuie la menținerea unei populații sănătoase și producerea de blană de înaltă calitate, apreciată pe piețele internaționale.
Adăposturile pentru chinchille sunt relativ simple și adaptabile, la fel ca și chinchilla însăși, un animal puțin pretențios din punctul de vedere al condițiilor de mediu. În funcție de temperatură, chinchillele pot fi crescute în voliere acoperite cu plasă de sârmă, cu cuști așezate direct pe sol. În regiunile mai calde, se pot utiliza șoproane, iar în zonele reci adăposturile sunt construite din materiale precum cărămida, betonul subțire sau chiar scândura, condiția esențială fiind ca adăpostul să fie curat, uscat și ferit de curenți de aer.
Factori de Confort și Igienă
Ideal, adăposturile pentru chinchille trebuie să fie liniștite și izolate de zgomote puternice. Un spațiu liniștit contribuie la bunăstarea animalelor, acestea fiind sensibile la zgomot. Interiorul adăposturilor trebuie finisat pentru a facilita igienizarea. Pereții, plafonul și pardoseala trebuie să fie netede, fără crăpături, pentru a preveni acumularea prafului și pătrunderea curenților de aer. Pardoseala din beton poate fi acoperită cu linoleum pentru a reduce zgomotul pașilor.
Condiții Optime de Temperatură și Umiditate
Chinchillele preferă temperaturi mai scăzute decât ridicate. Temperaturile peste 25°C pot provoca dificultăți respiratorii, iar la peste 30°C, există riscul de mortalitate. Temperatura ideală în adăposturile de chinchille este între 13-18°C. În perioadele de fătare și în primele săptămâni de viață ale puilor, este recomandată o temperatură mai ridicată, aproape de 18°C, pentru a proteja puii sensibili. La temperaturi sub 12°C, puii sunt expuși riscurilor, iar virilitatea masculilor scade. În timpul sacrificării, animalele sunt ținute la temperaturi mai scăzute, între 3 și 8°C. Umiditatea relativă optimă este de aproximativ 70%.
Adăposturile pentru chinchille nu necesită investiții mari în clădiri special amenajate. Este recomandată utilizarea unor structuri existente, cum ar fi șoproane, magazii sau voliere, pentru a reduce costurile inițiale. Acoperișul adăposturilor poate fi realizat din materiale precum plăci ondulate de tablă, azbociment sau hârtie gudronată. Sistemele de încălzire centrală sunt utile doar pentru ajustarea fină a temperaturii și trebuie utilizate pentru a evita schimbările bruște de temperatură, care sunt dăunătoare chinchillelor.
Evitarea Curenților de Aer și a Umidității Crescute
O regulă fundamentală de microclimat este evitarea curenților de aer, deoarece chinchilla este extrem de sensibilă la aceștia. Adăposturile trebuie să fie bine izolate pentru a preveni îmbolnăvirea animalelor. Umiditatea excesivă reduce apetitul și crește riscul de boli, favorizând și mucegăirea hranei și apariția ciupercilor.
Dispunerea Cuștilor și Accesul pentru Îngrijire
Cuștile chinchillelor sunt de dimensiuni mici și pot fi organizate în straturi, folosind stelaje sau rafturi. Dimensiunea adăposturilor nu trebuie să fie mare, deoarece chinchillele trăiesc în cuști compacte. Nu există un număr optim de animale pe metru pătrat, deoarece condițiile variază în funcție de tipul de adăpost. Este esențial să existe spații de circulație între cuști, astfel încât îngrijitorii să poată observa și accesa animalele cu ușurință. Aceste recomandări asigură un mediu optim pentru creșterea chinchillelor, menținând un echilibru între costuri, condiții de microclimat și necesitățile specifice ale acestui animal valoros.
Cuștile pentru Chinchille
Cuștile pentru chinchille sunt fabricate din plasă de sârmă cu diametrul de 1-1,5 mm. Dimensiunea ochiurilor variază în funcție de scop:
- Pardoseala: ochiuri de 13x25 mm;
- Pereți: ochiuri de 19x19 mm;
- Pentru reproducători, tineret și animale destinate sacrificării: ochiuri de 25x25 mm.
În crescătorii se folosesc două tipuri principale de cuști:
- Cuști pentru tineret și animale destinate sacrificării
- Cuști pentru reproducători
Cuștile pentru tineret și animale destinate sacrificării au dimensiuni standard de 40x40x40 cm, care, deși nu sunt obligatorii, sunt recomandate pentru eficiență. Deși unii specialiști descurajează suprapunerea cuștilor, motivând că animalele trebuie observate atent, cuștile pot fi totuși suprapuse pe 4-5 nivele, optimizând spațiul și permițând creșterea a 80-90 de chinchille pe o suprafață de 10 mp.
Cuștile destinate reproducătorilor sunt compartimentate, cu un culoar central care le permite masculilor accesul la mai multe compartimente, unde sunt ținute femelele. Dimensiunile acestor cuști variază între 80-140 x 80 x 40 cm, în funcție de numărul de compartimente. Fiecare compartiment include orificii pentru deplasarea masculilor, în timp ce femelele sunt împiedicate să părăsească locul prin intermediul unor coliere care sunt mai mari decât dimensiunea orificiilor.
Caracteristici și Design al Cuștilor
Cușca include:
- O ușă pe peretele frontal,
- Un jgheab pentru furaje concentrate,
- Un jgheab pentru furaje fibroase,
- O sticlă pentru apă, prevăzută cu suzetă pentru adăpare sau system centalizat de adăpare.
Chinchillele au nevoie de o „baie de nisip” zilnic pentru menținerea blănii curate. Aceasta este realizată într-o lădiță specială fixată pe peretele cuștii, iar nisipul trebuie înlocuit periodic. Nisipul utilizat trebuie să fie fin și fără cuarț, pentru a evita zgârierea blănii. Refuzul chinchillei de a face baie în nisip poate indica probleme de sănătate.
Considerații Comerciale și Aspecte Practice
Creșterea chinchillelor poate fi o afacere profitabilă, dar este important să se ia în considerare și dificultățile, cum ar fi:
- Necesitatea de îngrijire constantă,
- Selectarea atentă a exemplarelor valoroase,
- Monitorizarea sănătății și prevenirea bolilor.
Prețul chinchillelor variază între 60 și 200 de euro, în funcție de calitatea blănii, ceea ce poate face această afacere atractivă pentru crescători cu spații limitate. Totuși, o atenție sporită trebuie acordată întreținerii și sănătății animalelor pentru a asigura o calitate superioară a blănii și un profit maxim.
Construirea Fermelor de Chinchilla de Mari Dimensiuni (Crescătorie Intensivă)
Pentru crearea unei ferme de chinchilla de mari dimensiuni, în care numărul exemplarelor depășește ordinul miilor, este necesară o hală spațioasă, respectând toate cerințele și regulile de la crescătoriile mai mici, dar la o scară mult mai mare. Planificarea spațiului și a infrastructurii devine esențială pentru a asigura eficiența operațională și bunăstarea animalelor.
Hrana Principală
1.Fânul
- Fânul este esențial pentru digestia chinchillelor, furnizând fibre și menținând echilibrul intestinal. Caracteristicile unui fân de calitate sunt:
- Recoltat în zile fără precipitații,
- Uscat la umbră pentru a-și păstra culoarea verde,
- Cu miros plăcut și fără plante toxice.
Fânul trebuie depozitat într-un spațiu aerisit, ferit de praf și umiditate, și întors regulat pentru a preveni mucegăirea. Fânul de lucernă sau trifoi este preferat, iar fânul de graminee este considerat superior datorită rezistenței la fermentare și mucegăire. Chinchillele consumă și vreji de fasole sau mazăre, care sunt binevenite în alimentația lor.
2.Concentratele
- Concentratele sunt oferite sub formă de boabe, incluzând ovăz, orz, porumb și grâu. Cantitatea administrată depinde de stadiul de dezvoltare și de nevoile animalului; femelele gestante și puii consumă mai multe concentrate (15-30 grame zilnic).
- Recent, nutrețurile granulate sunt folosite tot mai frecvent, preparate după rețete specifice și disponibile în granule de diverse dimensiuni (2-12 mm). Chinchillele consumă la discreție, hrana fiind mai consistentă pentru femelele în lactație și puii în creștere.
Adăparea
Chinchillele necesită aproximativ 80 ml de apă pe zi, pentru a compensa hrana uscată și nutrețurile concentrate pe care le consumă. Apa trebuie să fie potabilă, fără culoare, gust sau miros, lipsită de microorganisme sau germeni patogeni, și ideal la o temperatură de 15°C.
Apa potabilă poate proveni din robinet (fără clor sau săruri de fier) sau din puțuri, dar apa din fântâni trebuie verificată periodic pentru a preveni contaminarea cu germeni periculoși.
Adăparea chinchilelor este un aspect esențial al îngrijirii acestora, care poate fi realizat prin două metode principale:
1. Sticle tip biberon
Acestea sunt fixate cu gâtul în jos pe pereții cuștii, oferind chinchilelor acces facil la apă proaspătă. Sticlele tip biberon sunt igienice și reduc riscul contaminării apei cu particule de furaje sau murdărie.
2. Jgheaburi de adăpare
Reprezintă o alternativă practică, asigurând o sursă constantă de apă. Jgheaburile sunt ideale pentru fermele mari, unde gestionarea simultană a necesarului de apă pentru mai multe animale este prioritară.
Înmulțirea Chinchillelor
Creșterea chinchillelor este o activitate care necesită profesionalism și planificare atentă. Înmulțirea acestora are un rol esențial în obținerea unor exemplare sănătoase, cu blană de calitate superioară, și presupune respectarea unor principii clare.
Maturitatea reproductivă și împerecherea
Chinchillele ating maturitatea reproductivă între 7 și 9 luni, dar prima montă este recomandată la 10 luni pentru femele și 12 luni pentru masculi. Perioada optimă pentru împerechere este între decembrie și februarie, când condițiile sunt favorabile. Este esențial să se evite împerecherea femelelor mai tinere de 8 luni și a masculilor imaturi, pentru a preveni nașterea unor pui slabi și cu șanse reduse de supraviețuire.
Longevitatea reproductivă
Chinchillele pot reproduce până la 15 ani, oferind crescătorilor oportunitatea de a menține linii genetice stabile și exemplare de calitate ridicată.
Gestația și Fătarea
Gestația durează aproximativ 111 zile, iar femela poate da naștere la 1-5 pui, media fiind de 2-3 pui. Semnele sarcinii includ creșterea treptată în greutate, modificarea abdomenului și dezvoltarea glandelor mamare. La naștere, femela îndepărtează membranele și taie cordonul ombilical. Puii sunt acoperiți de blană și deschid ochii imediat.
Hrănirea puilor
Puii sunt hrăniți exclusiv cu laptele mamei până la vârsta de o lună, după care trec treptat la o dietă echilibrată, bazată pe furaje speciale, care le asigură o creștere sănătoasă și viguroasă.
Recomandări pentru succes
Selectați perechi sănătoase și evitați suprasolicitarea femelelor, limitând reproducerea la 2-3 ori pe an. Asigurați un mediu adecvat, nutriție de calitate și monitorizați constant sănătatea animalelor.
Chinchilla, deși adaptată la viața în captivitate, poate suferi de diverse afecțiuni care îi pot afecta sănătatea și calitatea blănii. Identificarea timpurie și gestionarea corespunzătoare a bolilor sunt esențiale pentru menținerea unei colonii sănătoase.
Afecțiunile chinchillelor pot apărea atât extern, afectând blana și pielea, cât și intern, influențând sănătatea organelor.
Probleme gastrointestinale: Hrana mucegăită sau de slabă calitate poate cauza probleme digestive, iar chinchilla poate prezenta scaune moi, gaze și disconfort.
Tratament: Se administrează zeamă de orez fiert, orez prăjit sau morcovi fierți. În caz de constipație, se dă ulei de parafină sau se face o clismă cu atenție.
Căderea părului poate fi cauzată de o alimentație inadecvată, lipsită de vitamine. Blana poate începe să cadă în zone mici, dar se poate extinde pe tot corpul. Animalul devine agitat și își poate smulge blana. În cazurile avansate, pielea prezintă eczeme și ulcerații.
Tratament: Chinchillelor li se administrează semințe bogate în uleiuri naturale (cânepă, in), iar blana este masată ușor. Zonele afectate de eczeme sunt tratate cu unguente.
Mâncatul părului: Datorită carențelor de vitamine sau a condițiilor necorespunzătoare (umiditate sub 60%, temperaturi peste 18°C), chinchillele pot începe să își mănânce părul propriu sau pe cel al colegilor de cușcă. Aceasta poate apărea și din cauza stresului.
Tratament: Animalele sunt izolate, hrănite cu alimente bogate în vitamine (fructe, morcov) și expuse la lumina soarelui la o temperatură de 18°C.
Infecții fungice (ciuperci): Blana chinchillei poate fi afectată de ciuperci, care se dezvoltă din cauza alimentației și igienei necorespunzătoare. Pielea prezintă mici pete lipsite de păr, care se pot extinde și deveni purulente.
Tratament: Animalul este izolat, iar cușca este dezinfectată. Blana afectată este curățată și tratată cu unguente antifungice.
Infecții respiratorii: Curenții de aer și variațiile de temperatură pot provoca boli respiratorii. Semnele includ tuse, strănut și apatie.
Tratament: Menținerea unei temperaturi constante de 18°C.
Probleme reproductive: Alimentația deficitară și lipsa mișcării pot duce la sterilitate. Femelele infertile sunt sacrificate, iar masculii cu infertilitate persistentă primesc suplimente și vitamine.
Alegerea și Sortarea Blănurilor de Chinchilla
Blănurile sunt evaluate și sortate după criterii precise care determină valoarea comercială:
Blănurile de chinchilla sunt clasificate în funcție de dimensiune și calitate pentru a asigura standarde uniforme și produse de înaltă valoare.
Categorii de calitate a blănurilor:
-
Select (de înaltă calitate)-Blănuri de calitate superioară, fără defecte, cu dimensiuni mari, contrast excelent și formă ovală clară.
-
First Class (calitate foarte bună) – Blănuri de calitate foarte bună, cu mici imperfecțiuni acceptabile.
-
Second Class (calitate bună) – Blănuri de calitate medie, cu defecte mai pronunțate.
-
Mixed (calitate inferioară) – Blănuri de calitate scăzută, cu dimensiuni și caracteristici neuniforme.
Tabelă de Clasificare
| Dimensiune (cm) | Clasa de Calitate | Descriere | Clasificare Internațională |
|---|---|---|---|
| 45+ | XXD | Extra mare | 40 |
| 43–45 | XD | Mare | 30 |
| 41–42 | D | Dimensiune bună | 00 |
| 39–40 | A | Mediu | 0 |
| 37–38 | B | Mic | 1 |
| <36 | C | Foarte mic | 2 |
Notă: Clasificarea include doar dimensiunea și este separată de alți factori precum culoarea, densitatea, luciul sau curățenia blănii.
Obiectivul principal al creșterii chinchillelor este obținerea de blănuri de calitate superioară, la un cost de producție minim, pentru a maximiza profitul. Principalii factori care influențează calitatea blănii sunt ereditatea, selecția atentă a reproducătorilor și condițiile de microclimat.
1. Factorii genetici
Genetica joacă un rol primordial în determinarea calității blănurilor. Liniile genetice bine selectate pot produce blănuri dense, uniforme, cu o textură fină și un luciu natural. Creșterea selectivă a chinchillelor cu caracteristici genetice superioare, cum ar fi densitatea blănii, culoarea uniformă și rezistența, este o practică standard în fermele de top. Pentru a preveni problemele genetice, este esențial să se evite consangvinizarea, menținând diversitatea genetică în populație.
2. Nutriția
O dietă echilibrată și adaptată nevoilor chinchillelor este fundamentală pentru dezvoltarea unei blănuri sănătoase și strălucitoare. Furajele bogate în fibre, vitamine și minerale, combinate cu suplimente de calitate, susțin creșterea și regenerarea părului. Apa curată și accesibilă în permanență este, de asemenea, esențială pentru menținerea sănătății generale a animalelor.
3. Condițiile de mediu
Mediul în care sunt crescute chinchillele are un impact direct asupra calității blănii. Factorii de mediu care influențează semnificativ calitatea includ:
Temperatura: Temperatura ideală pentru creșterea chinchillelor este între 10°C și 22°C. Temperaturile extreme pot provoca stres termic, afectând calitatea blănii.
Umiditatea: Nivelurile optime de umiditate se situează între 40% și 60%. Umiditatea excesivă sau prea scăzută poate deteriora textura și densitatea blănii.
Ventilația: O ventilație corespunzătoare previne acumularea prafului și a mirosurilor neplăcute, care pot afecta atât sănătatea animalelor, cât și calitatea blănii.
Igiena: Mediul curat și bine întreținut reduce riscul de infecții sau boli de piele, care pot avea un impact negativ asupra blănii.
4. Baia de nisip
Chinchillele au nevoie de băi regulate de nisip fin pentru a-și menține blana curată, sănătoasă și strălucitoare. Nisipul special îndepărtează excesul de uleiuri și impurități, prevenind acumularea de murdărie care ar putea afecta textura și aspectul blănii.
Surse de Venit din Creșterea Chinchillelor
Creșterea chinchillelor este o activitate profitabilă și plăcută, potrivită atât ca afacere, cât și ca hobby. În ultimii ani, această ocupație a cunoscut o popularitate crescută în Republica Moldova, mulți oameni orientându-se spre înființarea de crescătorii de chinchilla.
Există două utilizări principale pentru chinchille:
Animal de blană – Blana de chinchilla este foarte apreciată și are o cerere mare atât pe piața internă, cât și pe cea internațională.Prețul variază de la 60 EUR la 200 EUR.
Animal de companie – Chinchilla ca animal de companie este vândută în magazinele de specialitate la prețuri între 700 și 1500 MDL.
Ambele variante sunt profitabile și pot fi exploatate simultan.
Avantajele Afacerii cu Chinchille
1.Spațiu redus necesar: Pentru câteva familii de chinchille este suficientă o încăpere de 15-20 metri pătrați.
2.Facilitatea de a începe afacerea: Nu este necesar un specialist. Cu informațiile corecte și determinare, oricine poate reuși în această afacere.
3.Adaptabilitate la medii variate: Creșterea chinchillelor poate avea loc atât în mediul urban, cât și în cel rural.
4.Timp redus de întreținere: Creșterea chinchillelor poate avea loc atât în mediul urban, cât și în cel rural.
5.Curățenie și igienă: Chinchilla este un animal curat și nepretențios. Totuși, fiind un animal nocturn și sensibil la zgomot, este important să i se asigure liniștea pe durata zilei.
Creșterea chinchillelor poate deveni o afacere profitabilă și flexibilă, potrivită atât pentru mediul urban, cât și pentru cel rural, oferind totodată o satisfacție personală celor pasionați de animale.
